miercuri

Pseudo-cunoastere


__________________________________________

Cărţi de suflet










Tămăduitorul (film YT)      Inocenţă (film YT)
___________________________________________



Vom lupta pentru pace!” Daca apare din multa furie adunata in suflet, din dorinte… Comunismul a fost un experiment deosebit: ,,Vom schimba lumea” mintea a vazut ca in lume nu este dreptate, si ca nu mai trebuie sa fie proprietatea privata si ca toata lumea trebuie sa fie egala. Totul e minunat! Dar nimic nu s-a schimbat. Ei au uitat de simtul egotic de sine care mereu vrea mai mult… vrea mai multa dreptate, mai multa putere, are nevoie de dusmani, este o paranoia. Si se simte mereu amenintat de ceilalti.

Asa ca aceasta experienta s-a transformat intr-un cosmar pentru ca s-a nascut din suparare si nemultumire. Da ati putea spune ca a fost o manie justificata. Politica Rusiei a fost atat de nedreapta… siatemul politic a fost atat de agresiv…Da, iar urmatorul sistem care a urmat a fost chiar mult mai nedrept. Asa este.

Aici are loc schimbarea, si este aproape de neobservat atunci cand se intampla, in interiorul nostru, este aproape imperceptibila. Cum se intampla? Renuntand la mii de ani de conditionare a mintii. Si pasind in eternul, fara timp, proaspatul si mereu noul si plin de viata moment prezent, care nu este separat de ceea ce sunteti voi in realitate.
Ce este momentul prezent? Nu este continutul care umple clipa aceasta cu perceptii senzoriale, cu experiente, ganduri si emotii. Nu din continut este facut momentul acesta, ceea ce se intampla acum. Prezentul este mult mai profund, este ceea ce sunteti voi ca spatiul de constiinta prezenta, care face totul posibil si care face sa apara toata aceasta lume.

Atunci cum stim asta? Simplu – paseste afara din ganduri, in acel spatiu interior plin de liniste! Nu este chiar cuvantul potrivit pentru ca realizati ca voi nu sunteti in esenta ceea ce vi se intampla in viata – si asa nu a sa va mai uitati dupa ce se intampla pentru a obtine identitatea de sine, sau sa incercati sa va impliniti printr-un eveniment sau intamplare, printr-un loc anume, o solutie sau printr-o persoana.
Nu veti putea niciodata sa va gasiti pe voi insiva in ceea ce se intampla, care este continut. Voi nu sunteti ceea ce vi se intampla, ci spatiul in care toate evenimentele au loc. Voi nu sunteti nici gandurile voastre. Ele vin si pleaca. Voi sunteti acel lucru nemarginit in care toate aceste ganduri apar si dispar. Pentru ca in spatele tuturor gandurilor se afla LINISTEA!

Acolo este Fiinta pura, constiinta pura, dimensiunea fara timp care sunteti in esenta voi insiva. Si la inceput, gandirea se va opri un moment, pentru ca se pare ca acolo nu este nimic… pentru ca mai este o tendinta a mintii de a cauta ceva… si asa ajungeti sa va simtiti bine in aceasta stare simpla de A FI.
A fi prezent si alert! Invatati ce inseamna SA PRIVITI fara a mai fi nevoie sa denumiti lucrurile – aceasta floare, aceasta planta - nu-i mai puneti etichete, ci DOAR PRIVITI, simplu si percepeti vizual asa cum stati aici aceasta sala, pe cel ce vorbeste, luminile… fara a mai fi nevoie sa le numiti in vreun fel.

Este o prostie sa stati asa in starea asta? Da, mintea ar putea spune aceasta, pentru ca mintea poate sa va spuna: ,,da, dar acum nu mai stiu nimic.” Asta e bine. Dar, o cunostere mult mai adanca apare din aceasta stare. Gratia, poate veni numai daca ajungeti sa simtiti aceea dimensiune fara ganduri din voi insiva.

Singurul lucru pe care un intelept il are fata de voi, sau mai bine spus, omul intelept nu are nimic in plus pe care voi sa nu-l aveti. Ei sunt doar constienti de aceasta dimensiune a linistii din ei. Acel spatiu fara nici un gand, din care vine toata intelepciunea, si care este in voi. Deci aduceti aceasta dimensiune in viata voastra obisnuita, prin a fi constienti de campul de energie din interiorul corpului.
Un alt mod de a intra in starea de prezenta constienta: priviti prin camera in care stati ca si cand tocmai atunci o vedeti pentru prima oara. Va fi necesara o stare alerta si intensa, desigur, dar asta se afla deja in voi. Deci, periodic, chiar daca faceti asta pentru doar 5 secunde, incercati sa initiati aceasta tacere a gandurilor, nu in sensul negativ adica sa nu mai ai niciun gand, dar aici a nu mai gandi implica mai multa constiinta, sau o stare mai intensa de trezire, te trezesti deodata si apoi realizezi ca aceasta gandire compulsiva este doar un obicei adanc inradacinat. Si atunci nu mai asculti mintea care iti spune: ,,nu mai am timp sa fiu atent la ce se intampla acum.” Nici macar 10 secunde? Nu e adevarat
Astepti liftul si apesi pe buton. Te proiectezi mental acolo unde esti. Esti cufundat in ganduri sau te folosesti de acea ocazie pentru a fi cu totul prezent, cu toata fiinta ta, stand acolo si neasteptand nimic.
Pentru ca majoritatea oamenilor petrec 70% din viata lor asteptand ceva. Este mereu un alt lucru ce trebuie facut, si care urmeaza sa se intample. Si trebuie sa alerg spre el.
De ce sa nu folosim toate aceste momente de asteptare pentru a fi prezenti? Si apoi intri in lift si apesi pe butonul parter… si cobori… Si este un sentiment de viu, de existenta, un camp energetic ce curge prin voi si asta e minunat. Acel moment are o implinire in sine care este mai mult decat ceea ce percepeti in exterior pentru ca pana la urma sunt 4 pereti, o lume deasupra si niste butoane.

Deci la nivelul aparentelor externe nu este nimic care sa ma implineasca, dar daca patrundeti in clipa aceea, mai profund in voi insiva, acolo totul este implinitor. Dar pentru asta trebuie sa treci dincolo de ceea ce te scoate din momentul acesta, si care-ti fura atentia. Sa inveti ce inseamna sa fii prezent si alert si apoi poate ajungi la parter si iti vezi mai departe de treburile tale. Si 10 minute mai tarziu te afli in masina si astepti la semafor si iti spui: Hai odata! Si deodata iti aduci aminte. Oh! Prezentul! Acesta este momentul de acum. Si apoi te uiti la lumina rosie, iar rosul are o intensitate… si este chiar frumos, pentru ca inainte pentru a putea observa asta ar fi trebuit sa iei un drog.
Nu recomand sa se ia droguri pentru a vedea frumusetea din jurul noastru, dar acest drog poate darui un pic de fericire – din stralucirea vietii, ceea ce inseamna ca nu mai esti deloc apasat de acel comentariu mental, continuu. Dar lucrul acesta nu poate sa-ti ridice cu adevarat nivelul de constiinta ci doar iti amplifica perceptiile.

Si rosul de semafor… dar sa nu faceti asta – lumina lui devine atat de intensa, ca nu te mai poti gandi la nimic, si este coplesitor. Am luat odata un drog, doar ca sa incerc, pentru ca oamenii imi spuneau ca ceea ce am trait eu, e la fel ca starea data de drog. Iar eu le spuneam mereu: nu stiu, nu am luat droguri… Si in final mi-am spus ca trebuie sa le dau un raspuns acestor oameni si ca trebuie sa incerc macar odata – si am luat si eu pana la urma. Ceea ce am trait atunci a fost o amplificare a simturilor, totul vibra, o intensificare a gustului, auzului si vazului, totul a fost amplificat. Nu era nimic special pe care sa nu-l fi trait pana atunci.

Dar unii oameni spun: Oau! Lumea poate fi atat de vie! Dar intotdeauna este asa. Noi nu stim cu este in realitate pentru ca nu o constientizam asa, tocmai daorita valului gandirii continue. Deci aici totul este mai bine decat daca ai lua un drog. Este ceva asemanator, un pic, dar aici traiesti lucrurile altfel pentru ca devii mai treaz… acolo e lumina semaforului si aici sunt eu… si simti energia corpului interior, asa cum stai acolo, si pe masura ce devii constient de miscarea oamenilor, doar privesti.
Miscarea masinilor - si doar priviti. Nu este atat de rau, pentru ca inainte te plangeai de acest moment. Ce e asta? De ce tot stau aici? Ar trebui sa fiu acolo, dar sunt aici? Poti lupta cu asta? Da, poti dar e o nebunie - deci acceptati clipa asa cum este ea si astfel patrundeti in momentul acesta mai adanc.

Nimeni nu-mi poate spune ca nu se poate aduce aceasta stare in viata de zi cu zi. Nu va fi continuu, la inceput, nici nu vi se cere asta. Cel mai important lucru este - cat de des va treziti din gandire, decat cat de mult puteti ramane in aceasta stare de negandire. Asta va apare de la sine si dupa un timp aceasta stare minunata va dura mai mult.
Dar mai important decat toate este cat de des puteti sa iesiti din ganduri. Veti deveni mai atent. De acolo va veni o inteligenta, care nu era mai inainte si care nu are nevoie sa interpreteze lumea.
Si asa deodata te uiti fara sa mai fie nevoie de concepte. Privesti lucrurile mai adanc. Ai de asemenea un sentiment de viu, si-l simti in orice directie privesti. Si care nu mai este acum diferita de existenta din tine. Totul ia fiinta in El, totul este prezent in El, chiar si multele obiecte neinsufletite, si ele au o stare de prezenta minunata, atunci cand nu te mai gandesti la ele, ci doar le privesti.
Nu va mai spun acum ca: trebuie sa traiti in acest nivel de constiinta, ci va spun ca macar ocazional sa traiti in el, macar 5 secunde ar fi minunat si 2 secunde, este bine si asa. Veti observa schimbari in relatii pe masura ce veti putea sa intalniti o alta persoana fara judecatile si etichetele compulsive ale mintii. Deci sunteti acolo, in fata unui om, intr-o stare de prezenta alerta. Poate stand asa si privind la celalalt, veti simti viul din corpul vostru, privind sau ascultand ce zice celalalt.

Iar ceea ce se intampla acum, este faptul ca perceptiile senzoriale apar din campul linistii, care sunteti. Nu trebuie sa mai intalneasca valul mintii. Daca aveti nevoie de concepte, bineinteles ca sunt inca acolo. Cand va uitati la o floare si nu o mai etichetati ca fiind o floare, si nu spuneti: ,,as avea nevoie de ea in gradina mea, sau, imi aduce aminte de o floare pe care mi-a dat-o odata cineva, sau vreau sa incep o afacere cu flori, sau orice altceva”, cand doar priviti o floare, nu mai este nicio eticheta, atunci veti putea sa vedeti ca este ceva misterios acolo, mai mult decat o floare! Altfel reduceti realitatea la ceva absurd de mic, cand puneti etichete.

Exista un mister care este de nepatruns pentru mintea umana. Iar conceptul mental reduce acel mister la ceva ce poate fi recunoscut, dar este o iluzie. Oamenii cred ca atunci cand dau nume lucrurilor, le pot cunoaste. Da fapt nu cunosc nimic, sunt doar nume, totul este o pseudocunoastere. ,,tata, cum pot pasarile sa se intoarca dupa sute de km, pornind din partea cealalalta a planetei? Cum pot face asta? Uf, asta e instinct. Oh, multumesc! Acum stiu.”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu